Dreptul la propria imagine

Imaginea persoanei reprezinta o valoare fundamentala prevazuta si garantata de Constitutie. Imaginea persoanei este esentiala pentru drepturile si libertatile ei cu implicatii deosebite asupra gradului de satisfacere al trebuintelor acesteia. Valoarea imaginii persoanei poate fi analizata sub aspect social, politic, economic, afectiv etc. precum si consecintele acesteia asupra persoanei. Intre celelalte drepturi si libertati ale omului pe de o parte si dreptul la propria imagine al persoanei pe de alta parte exista o interconditionare. Socotim ca putem vorbi atat de un drept la  propria imagine a persoanei fizice cat si un drept la propria imagine a personei juridice.

Protectia vietii intime, familiale si private este asigurata si prin consacrarea constitutionala a dreptului la propria imagine. Astfel in art. 30 din Constitutie se prevede “libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si dreptul la propria imagine“.

Dreptul la propria imagine este un drept fundamental dar complementar al dreptului la viata intima, familiala si privata. Lumea in care traim este o lume a imaginilor. In acest sens se mai foloseste si sintagma „civilizatie a imaginii”. „Oamenii nu reactioneaza in functie de realitate, ci pe baza modului cum isi reprezinta ei aceasta realitate, a imaginilor pe care le poarta in minte”. Omul a studiat si studiaza realitatea folosind imaginea. Omul actioneaza sau nu actioneaza asupra realitatii folosind imaginea. Omul gandeste, judeca, creeaza folosind imaginea. Imaginea are la baza informatia care la randul ei se intemeiaza pe date. Prin date inţelegem acele elemente de raportare temporala, spatiala, materiala, obiectuala, intre doua entitati. Cand datele necunoscute sunt aduse la cunostinta cuiva aducand elemente de noutate atunci acestea devin informatii. De multe ori oamenii sunt ajutati sa aiba anumite imagini bazate pe anumite informatii formate din anumite date care corespund mai mult sau mai putin realitatii si servesc sau deservesc anumite interese influentandu-le actiunea, inactiunea. Memoria primeste, retine, construieste, reda un numar mai mare sau mai mic de imagini care pot fi abstracte, virtuale, mai mult sau mai aproape de realitatea perceputa, conceputa, si reflectata. Luptam pentru a construi imagini, suntem atrasi sau respinsi de imagini, cumparam si vindem imagini, ne hranim sau hranim cu imagini.

Potrivit art. 30 alin. 6 din Constitutie libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara si nici dreptul la propria imagine ceea ce presupune o serie de obligatii pentru legiuitor si celelalte autoritati publice. Potrivit. art. 1 pct. 3 din Constitutie demnitatea omului este ridicata la rangul de valoare suprema si este garantata constitutional.

De asemenea se vorbeste tot mai frecvent de prejudicii de imagine sub forma daunelor morale sau materiale cauzate pentru care se acorda despagubiri banesti de catre instantele judecatoresti. Se stie ca prejudiciul este o dauna injusta, care inseamna orice pierdere, sau distrugere de valoare, trecuta, prezenta şi viitoare.

Situatiile cel mai des intalnite si care genereaza conflicte legale sunt acelea cand, fara acordul sau, se utilizeaza imaginea unei persoane surprinse intr-un loc public, insa in desfasurarea unei activitati private (de exemplu, persoanele din publicul unui concert sau unui eveniment sportiv). Legea nu consacra regula conform cu care tot ce se intampla pe domeniul public poate fi filmat sau fotografiat. Dreptul la imagine ar suferi o restrangere nejustificata daca el ar putea fi exercitat numai in limitele spațiilor private. Activitatile curente presupun deplasarea si prezenta individului in spatii si locuri publice, iar a considera ca aceasta alegere reprezinta o optiune in sensul acceptarii unei expuneri catre publicul larg ar conduce la concluzia fortata ca o persoana va putea sa pastreze intimitatea activitatilor sale zilnice numai daca ar ramane in permanenta in securitatea unui spatiu privat. Din acest motiv, fotografierea si utilizarea imaginilor cu activitati private desfasurate in locuri publice sunt legale numai daca inregistrarile sunt utilizate cu buna-credinta. Aceasta impune existenta unui interes legitim care sa justifice fotografierea si utilizarea, interes care trebuie sa existe inclusiv la momentul fotografierii (de ex. surprinderea unor fapte nelegale). In caz contrar, utilizarea cu buna-credinta este pusa sub semnul intrebarii, iar persoana in cauza se va putea opune utilizarii imaginii sale.

Intr-o situatie speciala se afla persoanele general cunoscute, fie deoarece ocupa o functie care implica desfasurarea unor activitati publice (de exemplu membrii Parlamentului, Guvernului si ai altor autoritati publice), fie datorita domeniului in care profeseaza (actori, cantareti sau alte categorii de artisti si persoane larg cunoscute).

 

Distribuie articolele noastre:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *