Dreptul la replica si la rectificare

Dreptul la replica poate fi privit din doua perspective: morala si judiciara. Orice persoana privata sau publica care se simte lezata intr-o anumita privinta prin publicarea unor informatii incorecte, partiale sau de-a dreptul neveridice are posibilitatea de a recurge la exercitarea dreptului la replica. Din punct de vedere moral, dreptul la replica deriva din principiul echidistantei, incalcat atunci cand, din varii motive, informatiile culese interpretate si difuzate de o publicatie nu au fost de la bun inceput confruntate si cu persoane la care ele fac – direct sau indirect – referire.

Dreptul la replica si dreptul la rectificare sunt doua componente ale dreptului de informatie. Astfel, exercitarea acestor drepturi indeplineste simultan doua scopuri: in primul rand prin exercitarea dreptului la replica si a dreptului la rectificare, se contribuie la informarea corecta la publicului, care poate cunoaste si cele prezentate de partea criticata in vederea formarii unei opinii corecte, si in al doilea rand, se poate constitui o satisfactie pentru cel care a fost lezat de agentul media sau alta persoana , inclusiv o repararea a dreptului la imagine.

Dreptul la replica si dreptul la rectificare isi au originea in art. 12 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului in care se specifica faptul ca “Nimeni nu va fi obiectul unei imixtuni arbitrare in viata sa particulara, in familia sa, in domiciliul sau ori in corespondenta, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputatiei sale.” Curtea Constitutionala s-a exprimat in sensul ca dreptul la replica are valoarea unui drept constitutional corelativ celui la libera exprimare.

Conform art. 1 din Decizia nr. 114/2002 al Consilului National al Audiovizualului (CNA) privind dreptul la replica si la rectificare, orice persoana fizica sau juridica, indiferent de nationalitate, ale carei drepturi sau interese legitime au fost lezate prin prezentarea in cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevarate beneficiaza de dreptul la replica.

Potrivit principiilor stipulate in art. 3 din Legea 504/2002 adoptata de Camera Deputatilor in cadrul sedintei din data de 9 aprilie 2002 ce stau la baza exercitarii dreptului la replica, persoana in cauza beneficiaza de protectia onoarei, reputatiei cat si a propriei imagini.

In ceea ce priveste exercitarea dreptului la replica si rectificare, orice persoana care se considera lezata intr-un anume fel, prin publicarea in presa a unei informatii, are dreptul sa obtina la cerere din partea institutiei mass media care a publicat-o, corectarea acesteia prin publicarea unei replici. De asemenea, in art. 5 este specificat faptul ca, publicatia este obligata ca in termen de 3 zile de primirea cererii sa publice in mod gratuit replica sau rectificarea persoanei lezate. Respectarea principiului audiatur et altera pars presupune conditii nediscriminatorii de exprimare in cadrul aceluiasi articol sau reportaj.

Societatea Spring & Co Juridical & Business Consulting sprjina si ajuta in aces sens, orice persoana  ce intampina astfel de probleme, intrucat au dreptul la libertatea de exprimare, ce cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice, constienti totodata, ca libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine, tinand cont si de faptul ca exercitarea dreptului la libera exprimare comporta indatoriri si responsabilitati.

Distribuie articolele noastre:

Comments 2

  1. vasile

    buna seara , buna in orce moment va va gasi aceasta intrebare,.. am primit raspunsu in legatura cu redobindirea cetatenii romine fiii negativ ,,.. ce as putea face unde as putea scrie , shi daca nu as putea asunje teritoriu rominieei pe moment?
    va multumesc anticipat

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *