Raspunderea administratorilor fata de societate

Răspunderea civilă a administratorilor

Art. 35 alin. ultim al Decretului nr. 31/1954 prevede că faptele ilicite săvârşite de persoana ce are calitatea de organ al societăţii determină răspunderea celui ce le-a săvârşit, atât faţă de societate cât şi faţă de cel de-al treilea. Prin acest articol se insituie răspunderea personală a organelor de conducere faţă de societate şi faţă de terţi pentru faptele ilicite săvârşite de aceste organe.  În planul societăţilor comerciale SRL a preluat acest principiu al răspunderii personale a organelor de conducere a persoanei juridice prin instituirea în art. 72 şi 73, a răspunderii personale a administratorului societăţii comerciale pentru prejudiciile cauzate prin fapta sa ilicită.

Raţiunea instituirii unei răspunderi personale a administratorului societăţii comerciale se explică prin rolul esenţial pe care legea l-a conferit administratorului ca organ de conducere, de gestiune şi de reprezentare a societăţii. În consecinţă pentru contrabalansarea întinselor puteri pe care legiuitorul le-a atribuit administratorului s-a impus instituirea unei răspunderi specifice a acestuia.

Caracterul subsidiar al răspunderii civile

Deşi, atragerea răspunderii civile este susceptibilă de a fi aplicată tuturor faptelor ilicite comise de administratori în orice împrejurare, în realitate ea nu reprezintă şi nu trebuie să reprezinte decât un ultim remediu. Acţionarii trebuie să recurgă la antrenarea ei după ce s-au aplicat alte sancţiuni preliminare sau alte proceduri de reparare a prejudiciului.

Cu toate acestea este întotdeauna mai eficace să te plasezi pe un teren represiv, astfel încât, să ceri daune pentru repararea prejudiciului de la administrator sau să te constitui parte civilă în procesul penal, mai ales, având în vedere caracterul intimidant al laturii penale.

Pe de altă parte, prin formularea unei acţiuni în justiţie faptele ilicite sunt supuse controlului instanţei prin adminstrarea de probe, iar dovada lor nu va putea fi contestată, dar această acţiune în antrenarea răspunderii administratorului prezintă şi inconveniente având în vedere importanţa pe care o dau foarte multe societăţi renumelui comercial şi financiar, iar o asemena acţiune ar atrage atenţia publicului şi investitorilor asupra unui eşec al societăţii.

În concluzie această acţiune va fi utilizată ca un ultim mijloc de reparare a prejudiciului.

Distribuie articolele noastre:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *